Concert Nicu Covaci şi Moni Bordeianu Timişoara în „Club Daos”
01.03.2015 20:00
În paralel cu proiectele Phoenix pentru anul 2015, Nicu Covaci alături de Moni Bordeianu...
OBIECTIVE TURISTICE
Opera Naţională Română
Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal din 30 martie 1946, nr. 254 care va avea ca prim director pe Aca de Barbu.
La data de 25 septembrie 2004, Operei din Timişoara i s-a conferit, că o recunoaştere a valorii dobândire în urmă a peste şase decenii de activitate, titulara de Naţională, încadrându-se astfel în rândul celor mai valoroase instituţii de cultură profesioniste ale ţării.
Opera Naţională Română Timişoara îşi desfăşoară activitatea în stagiuni artistice (septembrie-iulie), stagiuni estivale (august), turnee artistice susţinute în judeţ, pe plan naţional şi internaţional, oferiind publicului meloman un număr de 100 spectacole de operă, operetă, gale de operă şi balet atât pe plan intern cât şi pe cel extern.
Fântâna cu Peşti
În 1957 în piaţa Victoriei s-a construit această fântână arteziană, cunoscută sub numele de Fântâna cu Peşti, şi în scurt timp a devenit locul preferat al fotografiilor, tinerilor şi vârstinicilor. Este oaza de relaxare a pieţii, învigorează atmosfera creată de clădirile monumentale din jur.
Muzeul Satului Bănăţean
Muzeul Satului Bănăţean îşi ţine poarta larg deschisă ca să-i paşiţi pragul şi să intraţi curioşi într-un spaţiu pregătit să vă ofere imagini culturale adunate laolaltă despre lumea de odinioară a satului bănăţean. Plimbându-vă, de la o gospodărie ţărănească la alta, prind pădurea de stejari, mintea şi inima ţăranului bănăţean, a celui ce nu mai este, vi se va dezvălui prin lucrurile pe care le-a făurit cu mâna sa, sau le-a avut la îndemână, dovezi ale lucrurului bine făcut şi atât de plăcut ochiului.
Gospodăria în care a trăit şi muncit, lucrurile pe care le-a folosit ca să-şi asigure nevoile de zi cu zi, şi-au pierdut utilitatea iniţială devenind prin expunere în contextul muzeal, obiecte cu semnificaţii şi mesaje peste timpuri. Vă chemăm să parcurgeţi acest spaţiu expoziţional, trecând prin câteva secole şi lăsându-vă să decodificaţi singuri sau cu ajutorul nostru semnificaţiile mărturiilor unui mod de viaţă bănăţean care-l include, sub aceleaşi vremuri, şi pe vecin, pe celălalt, pe cel diferit şi totuşi atât de asemănător, pe cel cu casa de alături, vorbind, însă, o altă limbă, limba etniei sale şi având alte tradiţii şi alte obiceiuri.
O baltă plină de peşte, pentru pontoane de pe care poţi pescui, o insulă şi un chioşc, unde poţi servi o gustare admirând peisajul din jur şi, pe luciul apei, câteva bărci. Sunt câteva detalii care completează Muzeul Satului Bănăţean.
Grădina Zoologică
Grădina Zoologică Timişoara este cea mai nouă zoologică din România şi este amplasată în partea de nord-est a Municipiului, în Pădurea Verde, pe o suprafaţă de 6,34 ha teren. Recent modernizată, grădina zoo a devenit rapid cea mai vizitată grădină zoologică din zona vestică a României.
Grădina Zoologică „Pădurea Verde” recunoaşte specii de mamifere, păsări şi reptile, atât indigene, cât şi exotice. Astfel, printre mamiferele pe care vizitatorii zoo Timişoara le pot admira se numără ursul brun, renul, ratonul nordic, leul, mara, cangurul pitic, capra domestică şi capibara.
Efectivul de păsări al Grădinii Zoologice include exemplare de struţ, emu, lebăda mută, gâsca chinezească, califar roşu şi raţa lesească, printre altele. Nu în ultimul rând, iubitorii de reptile se pot delecta cu broaşte de Florida, broaşte ţestoase greceşti sau iguane.
Parcurile din Timişoara
Parcul Rozelor
Parcul Rozelor este amplasat foarte aproape de punctul de reper al kilometrului zero şi a fost realizat în anul 1918. Intenţii de amenajare existau încă de pe la 1900, deoarece s-a păstrat o hartă din acel timp.
Parcul Rozelor avea să fie inaugurat abia în anul 1934. În continuare, farmecul este dat de mulţimea de roze, dar şi de alte specii valoroase
Parcul Catedralei
Situat in zona centrala a oraşului, Parcul Catedralei a luat numele lacaşului de cult caruia ii ţine umbra. Arhivele Primariei Timişoara arata ca, pana la sfarşitul secolului XVIII, actualul parc nu era decat o zona mlaştinoasa cuprinsa intre braţele canalului Bega din sudul cetaţii Timişoara. „Canalizarea raului Bega, apoi renunţarea la şanţurile de aparare ale cetaţii şi umplerea lor cu pamant, in perioada anilor 1.785- 1.800, au produs o semnificativa modificare staţionala a acestor suprafeţe mlaştinoase, in special prin scaderea nivelului freatic şi asanarea lor”, arata Vasile Ciupa, şeful Direcţiei de Mediu din PMT, in cartea „Timişoara Verde”. In 1870, a inceput amenajarea parcului vecin, Parcul Central. Parcul Catedralei nu se preta la aşa ceva, trecand prin mijlocul lui linia ferata care facea legatura intre Timişoara şi Baziaş.
Parcul Catedralei a inceput sa ia forma in perioada interbelica, anii 1938-1940, cand se planteaza primii platani şi tei. Deşi linia de tren a fost desfiinţata, parcul nu a fost plantat masiv. „Prima amenajare propriu-zisa, bazata pe competenţa şi pe o gandire peisagistica, a inceput in 1967, cu aportul arhitectului Iojica”, mai spune Vasile Ciupa. Potrivit acestuia, cele mai vechi exemplare de arbori sunt cei 23 de platani, care au o vechime de peste 100 de ani. Cele mai multe exemplare au, insa, intre 41 şi 60 de ani. „In zona interioara, este indicat a se reface masivul de platani care realizeaza cea mai monumentala expresie artistica, perfect corelata cu prezenţa Catedralei Mitropolitane”, concluzioneaza şeful de la Mediu.
Parcul Poporului
„Are peste timp”, aşa s-ar putea defini Coronini, cel mai vechi parc din Timişoara. Denumirea sa de-a lungul timpului a fost: Parcul Coronini, Stadt Parc, Regina Maria, Poporului, Tineretului şi este situat la limita estică a brâului de parcuri din jurul canalului Bega, spre cartierul Fabric.
Grădina Botanică
Grădina Botanică din Timişoara, denumită şi „Parcul Botanic” este un frumos parc dendrologic, care conţine o mare varietate de specii arboricole. Îndeplineşte funcţii multiple: ştiinţifică, didactică, educativă şi recreativă.
Cel care a elaborat primul plan al Grădinii Botanice a fost arhitectul Silvia Grumeza în anul 1966. În perioada 1986-1990 au fost plantate în acest parc 1.650 specii de plante, pe criterii fitogeografice şi estetice, aduse din parcuri în ţară, provenite din colecţii particulare sau de schimburi internaţionale de seminţe.
În cadrul Grădinei Botanice din Timişoara, pe o suprafaţă de 9, 8 ha au fost amenajate sectorul ornamental, sectorul flora României - cu subsectoarele fitogeografice flora şi vegetaţia forestieră, flora Banatului şi flora Asiei (cu subsectorul grădina japoneză), sectorul sistematica plantelor, sectorul plante medicinale şi sectorul flora tropicală.
Parcul Botanic a fost pentru prima dată declarat rezervaţie ştiinţifică în 1995, cu scopul de a proteja flora locală şi exotică.
Grădina Botanică este situată izolat, în imediata vecinătate a fostei cetăţi a Timişoarei, în zona centrală a oraşului.
