Premierile oraşului

Acasă > Premierile oraşului

Premierile oraşului în 285 de ani

1718 - deschiderea primei şcoli elementare din Cetate, prima din România;
1728 - începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România;
1745 - construcţia spitalului municipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei);
1753 - Timişoara, oraş cu stagiune teatrală permanentă (al treilea oraş din monarhia habsburgică, după Viena şi Budapesta);
1760 - primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi;
1771 - editarea primul ziar din România şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei: „Termeswarer Nachrichten”;
1815 - biblioteca lui Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul habsbrugic, din regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti;
1819 - pentru prima dată în Europa Centrală, la Timişoara se administrează vaccinul antivariolic;
1823 - la Timişoara, Bolyai Janos anunţă descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume;
1847 - în curtea fabricii de bere are locul primul concert în afara Vienei al lui Johann Strauss, fiul;
1855 - primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz;
1884 - primul oras de pe continentul european cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;
1886 - prima staţie de ambulanţă din Ungaria şi România;
1895 - prima stradă asfaltată din România;
1899 - primul tramvai electric din România;
1938 - premiera mondială, prima masină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, intervenţie a profesorului Corneliu Micloşi;
1953 - singurul oraş european cu trei teatre de stat: în română, maghiară şi germană;
1961 - a fost realizat, la Institutul Plitehnic din Timişoara, primul computer alfanumeric românesc care putea prelucra texte: MECIPT-1 (Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timişoara)
1969 - profesorul dr. Ghermănescu publică primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume;
1989 - primul oraş liber din România;
1992 - primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie şi primele operaţii plastice mamare cu proteză (colaborare cu Clinica de Ginecologie, Heidelberg);
1993 - prima histerectomie totală pe cale laparoscopică (colaborare cu Clinica din Kiel);
1995 - realizarea fertilizării în vitro şi a embriotransferului uman în România; înfiinţarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie laparoscopică şi Fertilizare în vitro, Timişoara;
1996 - naşterea primului copil în vitro, în România şi realizarea primului copil prin embriotransfer la mama purtătoare, realizată de echipa profesorului Ioan Munteanu;
2000 - primul oraş din România cu o strategie de dezvoltare economico-socială, elaborată de Primăria Timişoara;
2001 - prima retea de infochioşcuri din România, realizată de primăria Timişoara;
2001 - prima operaţie pe inimă, cu laser, din România;
2001 - primul proiect social de implicare a comunităţii în rezolvarea problemelor sociale - Casa Faenză, centru-pilot pentru copiii cu sindrom autist, realizat în parteneriat de către Primăria Municipiului Timişoara şi Primăria din Faenză;
2001 - organizarea primei audieri publice în România, de către Consiliul Local Timişoara;
2002 - introducerea în premieră naţională a sistemului de plată a taxelor şi impozitelor prin Internet;
2002 - organizarea primului triatlon standard internaţional, din România, de către Atletic Club Maraton;
2003 - amenajarea primul parc de sculptură, din România, situat la intersecţia străzii Mureş şi Calea Martirilor;
2003 - transmiterea în premieră naţională a şedinţelor de Consiliu Local prin Internet;
2003 - primul transplant de celule stern hematopoietice, în vederea regenerarea muşchiului cardiac de la un pacient cu infarct miocardic întins (prima din Europa de Est, echipa prof. dr. Ştefan I. Drăgulescu)

Canalul Bega

Bega este primul canal navigabil din România, fiind construit între anii 1728-1760. Primul port al oraşului ridicat în anul 1732 se află în zona actualului Hotel Continental, dar a fost mutat în 1752 în cartierul Iosefin. Cu toate acestea, atestarea documentară a protului datează din 1860. Canalul Bega are o lungime de 44km pe teritoriul României si de 72km pe teritoriul Serbiei, având o legătură directă pentru transportul mărfurilor şi pasagerilor până la Rotterdam.

Construirea canalului a început de lângă Făget, prin Răchita, Belinţ şi Chizătău, până în apropiere de Timişoara. De aici se deschideau patru canale mai mici, cu ecluze în direcţia oraşului-cetate, pentru a alimenta morile de apă, a deservi fabricile şi pentru a asigura apa potabilă, navigaţia, transportul lemnelor de foc, materialelor de construcţie, a sării.

Tramvaiul tras de cai

În anul 1868 se înregistrează „Societatea de tramvai cu cale ferată din Timişoara”, o socitate cu capital privat ce a concesionat de la Consiliul Municipal, pentru o perioadă de 40 de ani, dreptul de a construi şi exploata liniile ferate cu tracţiune animală din Timişoara.

Prima linie de tramvai cu cai din oraş este deschisă la 8 iulie 1869, ea fiind construită sub conducerea inginerului elveţian Enric Baader. Pe această linie a circulat primul tamvai tras de cai de pe teritoriul actual al României.

Tramvaiul electric

În anul 1897 se înfiinţează societatea pe acţiuni „Tramvaiele comunale electrice din Timişoara” cu scopul de a crea o retea de tramvaie electrice.

În anul 1899 se pune în funcţiune tramvaiul cu tracţiune electrică. În Europa, primul tramvai electric apăruse la Berlin în anul 1881, iar Bucureştiul a fost printre primele capitale care a trecut la tramvaiul electric în anul 1884.

În anul 1889 lungimea reţelei de tramvaie electrice din Timişoara ajunge la 10,8 kilometri. După trecerea de la tramvaiul tras de cai la tramvaiul electric, reteaua de transport s-a dezvoltat puternic.

Telegrafia

În anul 1852 a început construcţia primei linii telegrafice în sistem Morse, pe traseul Viena-Timişoara-Sibiu-Alba-Iulia-Cluj, terminată în anul 1853. A urmat extinderea ei pe traseele Sibiu-Braşov şi Timişoara-Lugoj-Orşova în anul 1854.

La 24 aprilie 1854 se înfiinţează primul oficiu telegrafic în Timişoara, situat în gara Timişoara. Postul telegrafic a fost instalat de către companii austriece care asigurau atât apărătura, cât şi specialiştii. Se făcea altfel legătura directă cu Viena, capitala imperiului habsburgic.

Telefonia

În anul 1879 începe la Timişoara construirea primei reţele de telefonie, reţea construită ca o firmă privată de Ignatiu Leyritz. Telefonia folosea la început liniile telegrafice, care cu timpul s-au dovedit insuficiente.

În anul 1881 reţeaua timişoreană avea un număr de 52 abonaţi. Începând cu anul 1884 se instalează primele legături interurbane. În anul 1895, se asistă, în Timişoara, la primul concert la distanţă de pe teritoriul actual al României, transmisiunea făcându-se prin fir telefonic.

Ilumninatul electric

În anul 1760 Timişoara devine primul oraş din Imperiul Habsburgic, care introduce lămpi pe petrol şi seu pentru iluminatul public.

Urmând cursul revoluţiilor tehnice, paginile de istorie consemnează faptul că la 1 noiembrie 1857 la Timişoara se introduce pentru prima dată iluminatul stradal cu gaz aerian, produs prin distilarea cărbunelui, oraşul devenind astfel, încă o dată, primul din Impreiul Habsburgic cu astfel de lămpi stradale.

După o întreagă pleiada de descoperiri şi invenţii ale secolului 19 în domeniul iluminatului pe diverse continente, becul cu incandescenţa devenind „un bun de utilitate obşteacă”, la numai 2 ani de când străzile New York-ului erau luminate cu becuri alimentate de la centrala electrică a lui Thomas Edison, Timişoara intră în istorie: în seara zilei de 12 noiembrie 1884, în premieră europeană, la lăsarea întunericului pe străzile urbei de pe Bega au fost puse în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric, în lungime totală de 59 kilometri, dându-se astfel în funcţiune Urzina Electrică.

Primul troleibuz din România

În domeniul transportului în comun în România, Banatul a înregistrat numeroase premiere, încă din secolul 19. După prima linie de cale ferată, prima gară, primul tramvai tras de cai şi a doua linie de tramvai electric din România, tot în Banat a fost introdus, pentru prima dată în ţară, troleibuzul.

Se întâmpla la Timişoara, în toamna anului 1942, iar evenimentul este legat de numele lui Corneliu Micloşi. Corneliu Micloşi a fost cel de-al patrulea preşedinte al Uzinei Electrice Comunale şi Tramvaiele Comunale Timişoara, între anii 1920 şi 1949. De asemenea, el este şi inventatorul primei maşini de sudat şine de cale ferată şi tramvai. În anul 1938, Micloşi a iniţiat proiectul unor linii de contact pentru troleibuze, linii care au fost construite în anul 1941.

Fabrica de Bere Timişoreană

Fabrica de Bere Timişoreană este prima fabrică de bere de pe teritoriul României de astăzi, înfiinţată în 1718 în cartierul Fabric din Timişoara. Monopolul fabricii era deţinut de 3 evrei din Pressburg, fondatorii ei, iar apa din care se făcea berea provenea din Timiş. Importantă sursă de bere în zonă, fabrica va exporta bere chiar şi până în Brazilia. Marca de bere produsă de fabrică se numeşte Timişoreana.

Fabrica de bere Timişoreana a fost construită în anul 1718 de către prinţul Eugeniu de Savoya. Decizia de a înfiinţa fierbătoria de bere a fost dictată de o necesitate şi s-a impus din două motive: satisfacerea necesităţii trupelor austriece şi suplinirea carentei de apă potabilă.

În anul 1890, un puternic incendiu a afectat grav fabrica de bere din Timişoara, distrugând aproape în totalitate clădirile principale şi instalaţiile. Distrugerile Provocate de incendiu au permis o retehnologizare completă la cele mai înalte standarde ale vremii, fabrica devenind una dintre cele mai moderne unităţi de producţie a berii din sud-estul Europei.